fbpx

Vai de mama noastră

Transport de marfă pe întuneric

Transport de marfă pe întuneric

România are în operare 836 de kilometri de autostradă, reuşind în anul 2019 să dea în folosinţă doar 22,14 kilometri, respectiv Lugoj-Deva lotul 4, după ce, la începutul anului, ministrul interimar al Transporturilor la acea dată, Rovana Plumb, promitea 180 de kilometri de autostradă, deşi erau în execuţie şantiere pe 118 kilometri.

Ulterior, la revenirea lui Răzvan Cuc în fruntea Ministerului Transporturilor, promisiunea s-a redus la 100 de kilometri pentru 2019, însă s-a reuşit deschiderea circulaţiei doar pe 22,14 de kilometri, pe lotul 4 al Autostrăzii Lugoj-Deva. Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva, de 21,3 kilometri, a rămas închis, deşi constructorul spaniol îl finalizase în proporţie de 99% (mai rămăseseră de terminat lucrări minore în afara corpului autostrăzii, precum şanţuri, garduri, înierbare de taluzuri), însă CNAIR a reziliat la sfârşitul lunii august contractul cu acesta, pe motiv că a găsit 66 de deficienţe, iar antreprenorul a refuzat extinderea perioadei de garanţie de la 4 la 10 ani. Chiar dacă s-ar fi dat traficului şi acest lot, numărul de kilometri de autostradă daţi în folosinţă anul acesta ar fi ajuns la 43 cu mult sub promisiunile făcute de Răzvan Cuc şi Rovana Plumb.

Totuşi, actualul ministru al Transporturilor, Lucian Bode, a declarat recent că există posibilitatea ca lotul 3 Lugoj-Deva să poată fi dat în trafic zilele acestea, cu restricţii de viteză şi tonaj, până la sfârşitul anului, în condiţiile în care lucrările la podul peste Mureş sunt aproape de finalizare.

„Lugoj-Deva, stadiul fizic 97-98%, în acest moment, după analize, pentru că nu mi-am permis să iau decizii fără a avea o analiză temeinică, după o discuţie cu reprezentanţii antreprenorului, după mai multe discuţii cu cei de la CNAIR, după discuţii, consultări cu prim ministrul, vreau să vă spun că astăzi la podul peste Mureş se lucrează la ridicarea tablierelor şi la fixarea aparatelor de reazem. Acest lucru se va finaliza la sfârşitul acestei săptămâni. Trimit acolo experţii de la CESTRIN să facă încă o expertiză, atât pe drum, cât şi pe pod, şi, în condiţiile în care experţii îmi spun că acest obiectiv poate fi dat în trafic cu restricţii de viteză, respectiv cu restricţii de tonaj, acest lucru se va întâmpla în anul 2019, la sfârşitul acestui an, în această lună. În condiţiile în care sunt îndeplinite condiţiile de siguranţă”, a menţionat ministrul, la B1 TV.

În 2019, au demarat trei şantiere noi, dar sunt şi proiecte la care nu s-a făcut nimic. Printre şantierele începute în 2019 se numără construcţia la subsecţiunea 3C3 Biharia-Borş a Autostrăzii Transilvania, cu o lungime de 5,35 kilometri. Construcţia include cinci poduri şi pasaje şi un nod rutier. Subsecţiunea începe în zona localităţii Biharia, iar traseul tranzitează o zonă de câmpie, între localităţile Biharia, Satu Nou şi graniţa româno – maghiară. Contractul de construire a fost semnat în data de 20 decembrie 2018, activitatea de proiectare a început pe 18 ianuarie 2019, iar execuţia lucărilor în 13 aprilie 2019. Pe secţiunea Biharia – Borş stadiul era la jumătatea lunii octombrie de 49,06%

Din A3 Bucureşti – Borş au fost construiţi doar 138 de km din 606 km şi se lucrează acum pe două tronsoane, respectiv Ploieşti – Braşov, la segmentul Râşnov – Cristian (6,3 km), şi pe Tg. Mureş – Gilău, pe lotul 2 Ogra – Câmpia Turzii (Iernut – Cheţani) – 17,9 km, unde stadiul fizic este de 80,47%, şi pe lotul 3 Ogra – Câmpia Turzii (Cheţani – Câmpia Turzii) – 15,69 km.

Din A10 Sebeş-Turda, care ar trebui să aibă 70 de km, se poate circula doar pe 28 de km. Sunt în lucru loturile 1 (progres fizic 78,6%) şi 2, de 17 km şi, respectiv, 24 de km.

În ceea ce priveşte construcţia Autostrăzii Sibiu-Piteşti, după o licitaţie lansată în 2017, tronsonul Sibiu-Boiţa, de 13 km, a fost contractat în 2019, însă lucrările nu au putut să înceapă, întrucât este nevoie să se finalizeze proiectul tehnic şi să se emită autorizaţia de construire. Ministrul Lucian Bode dă asigurări că la începutul anului viitor vor demara lucrările la acest tronson. De asemenea, Ministerul Transporturilor, în calitate de Organism Intermediar pentru Transport, a aprobat la data de 25 octombrie 2019 cererea de finanţare pentru proiectul ‘Construcţia autostrăzii Sibiu – Piteşti Secţiunile 1, 4 şi 5’, depus de CNAIR în calitate de beneficiar al finanţării nerambursabile alocate în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020 şi a transmis proiectul la Comisia Europeană. Proiectul, în integralitatea sa, are o lungime de 122,11 km, fiind divizat în 5 secţiuni ce traversează 3 judeţe: Sibiu, Vâlcea şi Argeş.

De asemenea, o evoluţie semnificativă au înregistrat şi lucrările la VO Bacău, care au început în martie 2019 şi în prezent au atins un stadiu fizic de aproape 40%. Proiectul reprezintă practic prima secţiune a viitoarei autostrăzi de pe Coridorul Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Suceava – Paşcani.

Potrivit ministrului Transporturilor, Lucian Bode, România are în prezent 134 de km de autostradă şi drumuri expres în lucru. În plus, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC) a anunţat că a transmis către Comisia Europeană contracte de finanţare în valoare de 160 de milioane de euro, în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

Astfel, a fost transmis la Bruxelles proiectul major de realizare a Centurii de Ocolire a Municipiului Bacău, la profil de autostradă, cu o valoare totală de 968,781 milioane de lei, din care 689,437 milioane de lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene.

De asemenea, în sectorul feroviar, a fost parafat contractul de finanţare aferent proiectului ‘Reabilitare poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată Cluj’, în valoare totală de 62,534 milioane de lei, din care finanţare UE de 38,330 milioane de lei. Proiectul vizează reabilitarea structurilor de cale ferată aparţinând Regionalei de cale ferată Cluj, contribuind în acest mod la creşterea vitezei de circulaţie a trenurilor, precum şi la sporirea gradului de siguranţă a transportului pe calea ferată.

În acelaşi timp, în sectorul naval a fost semnat contractul de finanţare aferent proiectului ‘Amenajarea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene în regim de bac între localităţile Isaccea – Orilovka (RO-UK)’, cu o valoare totală de 6,89 milioane de lei, sumă din care 4,65 milioane de lei reprezintă finanţare europeană.

Ministerul de resort menţionează că, prin semnarea acestor contracte de finanţare, s-a creat posibilitatea rambursării din fonduri europene a cheltuielilor efectuate până în acest moment în cadrul acestor proiecte, cheltuieli în valoare de aproximativ 160 milioane de euro.

Însă domeniul transporturilor nu înseamnă doar autostrăzi, iar CFR SA derulează importante proiecte de modernizare a reţelei feroviare care se adresează tuturor aspectelor: linii, instalaţii de semnalizare, instalaţii de tracţiune, instalaţii de telecomunicaţii, treceri la nivel, siguranţă, mediu etc. Astfel, în partea de vest a ţării, pe raza Sucursalei Regionalei CF Timişoara, în prezent sunt deschise 60 de şantiere pentru lucrări de mentenanţă executate în regie proprie, cu personal feroviar de specialitate.

De asemenea, se lucrează pe secţia Bucureşti – Ploieşti, între staţiile Buftea şi Periş, pentru creşterea vitezei de circulaţie la 140 km/h, lucrările fiind realizate în regie proprie, dar şi la repararea şi consolidare Podului Constanţa, stadiul fizic al lucrărilor fiind finalizat în proporţie de 32%.

Tot în 2019 au început lucrările la linia de cale ferată Gara de Nord-Otopeni, însă proiectul a fost contestat în instanţă.

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA are în derulare proiecte de modernizare a 636 de poduri şi podeţe la nivelul reţelei feroviare, proiecte care beneficiază de finanţare nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi a Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF). Dintre acestea, 416 de poduri şi podeţe sunt incluse în proiectele de modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare pe Coridorul Rin-Dunăre (ramura nordică), de la Frontieră şi până la Sighişoara, unde viteza maximă de circulaţie a trenurilor de călători va creşte la 160 km/h. Astfel, pe tronsonul Sighişoara – Coşlariu – Simeria (173 km), din totalul de 237 poduri şi podeţe, 164 de poduri/podeţe au fost finalizate, în curs de execuţie fiind lucrările pentru 73 de obiective. Pe tronsonul Simeria – km 614 (141 km) sunt în derulare lucrări de modernizare a 167 de poduri/podeţe, procentul de execuţie a lucrărilor la aceste obiective fiind de 21% la poduri şi 35% la podeţe, iar pe tronsonul km 614 (Radna) – Frontieră (42 km) lucrările de modernizare a celor 12 podeţe au fost finalizate.

De asemenea, în cadrul programului destinat exclusiv lucrărilor de modernizare poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată, structurat în două etape, au fost incluse 219 de poduri şi podeţe de pe raza regionalelor de cale ferată Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi, Galaţi şi Constanţa.

Ridicarea restricţiilor de viteză începând cu noul Mers al Trenurilor a fost o provocare pentru CFR SA, în condiţiile în care din 490 de restricţii câte erau la începutul anului au fost ridicate peste jumătate. Astfel, din noiembrie, nu mai există restricţii de viteză între Bucureşti şi Suceava şi nici pe Regionala Cluj, aici rămânând doar cele tehnologice. În consecinţă, trenul de la Bucureşti la Suceava face cu o oră mai puţin.

Totodată, s-au redeschis o serie de linii de cale ferată care au fost închise din cauză că nu au fost funcţional corespunzătoare, acestea fiind foarte importante în special pentru transportul de marfă, ca de exemplu linia de cale ferată de la Tg. Măgurele la Portul Măgurele.

Comisia Europeană decide că ajutorul de stat pentru CFR Marfă este ilegal

Totuşi, 2019 a venit cu o lovitură pentru compania naţională de transport marfă pe calea ferată, CFR Marfă. Comisia Europeană a decis că ajutorul de stat acordat companiei CFR Marfă în 2013 a fost ilegal, iar statul român va trebui să recupereze circa 400 de milioane de euro. Compania a primit un ajutor în vederea privatizării, în 2013, când s-au şters datoriile, însă nu a fost privatizată. În continuare, CFR Marfă a acumulat datorii către administratorul de infrastructură – CFR SA. În prezent, autorităţile caută soluţii pentru a recupera banii şi a salva compania.

Un scandal a dominat o perioadă domeniul transporturilor şi anume acuzaţiile făcute de fostul director general al TAROM Mădălina Mezei la adresa fostului ministru al Transporturilor Răzvan Cuc. Ea l-a acuzat şe fostul ministru că, în ziua în care trebuia votată moţiunea de cenzură depusă de Opoziţie, i-ar fi cerut să ţină avioanele la sol pentru a nu ajunge parlamentarii din teritoriu la ora potrivită pentru vot. Mezei a fost chemată şi la DNA, pentru a da declaraţii în legătură cu acest subiect, în timp ce Răzvan Cuc a anunţat că intenţionează să o acţioneze în judecată pentru declaraţiile ei.

De altfel, compania TAROM se află într-o situaţie precară, în condiţiile în care ministrul Lucian Bode a anunţat că aceasta va închide acest an cu pierderi de 190 de milioane de lei şi că va solicita Comisiei Europene un ajutor de salvare de 47 milioane de euro şi unul de restructurare de aproximativ 110 milioane de euro.

„La TAROM lucrurile arată foarte rău, vom închide cu 190 de milioane de lei pierderi pe acest an şi avem disponibili în jur de 20 de milioane de euro în acest moment în cont. Avem rate la Boeing, avem în evaluare achiziţia de ATR, pentru că avem acel memoradum semnat şi este clar că avem nevoie de uniformizarea flotei. (…) Vom solicita un ajutor de salvare şi am discutat acest lucru şi la Bruxelles, pentru că această companie nu a mai solicitat ajutor de salvare în ultimii 10 ani şi să acordăm aceşti bani astfel încât cei de la TAROM să supravieţuiască. (…) Ajutorul de salvare este de 47 de milioane de euro şi aproximativ 110 milioane de euro este ajutorul de restructurare. Aceşti bani vor veni de la bugetul de stat, dar trebuie recuperaţi. Noi avem un singur obiectiv: să ţinem această companie naţională”, a spus recent Bode, la B1 TV.

În plus, acesta a precizat că se va face o restructurare la TAROM „foarte, foarte bine definit”.

Autorităţile din domeniu se mai confruntă cu o situaţie dificilă, ROMATSA, după ce această regie a rămas fără bani în urma institurii unui sechestru pe conturi de către fraţii Micula într-un proces câştigat de aceştia împotriva statului român. Întrucât statul nu le-a plătit suma de 84,5 de milioane de dolari câştigată în instanţă, care a ajuns acum la 395 de milioane de dolari după acumularea de dobânzi şi penalităţi, aceştia s-au îndreptat împotriva unor companii de stat profitabile şi le-au pus sechestru pe conturi, printre acestea aflându-se ROMATSA. Pericolul foarte mare în cazul ROMATSA este faptul că, în lipsa resurselor financiare, regia poate pierde certificatul de furnizare a serviciilor aeriene, ceea ce ar putea duce la închiderea spaţiului aerian al României.

Astfel, Guvernul a aprobat pe 13 decembrie hotărârea privind suplimentarea cu 912,5 milioane de lei a bugetului Ministerului Finanţelor Publice pe anul 2019 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru plata sumei pentru care există un titlu executoriu, în baza deciziei Curţii arbitrale ICSID în speţa fraţii Micula împotriva statului român. În consecinţă, bugetul Ministerului Finanţelor Publice s-a suplimentat cu suma de 912,5 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, aceste fonduri urmând să fie utilizate pentru efectuarea plăţii a titlului executoriu în România în hotărârea arbitrală din dosarul arbitral nr. ARB/05/20, pronunţată de Curtea de Arbitraj Internaţională a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (Cazul Micula).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *